Ca tine, nici eu, așa născut în ’87 cum sunt, și deci în necunoștință de cauză practic vorbind, nu pot concepe să trăiesc într-un sistem precum cel comunist, care te privează de libertăți de bază precum a-ți exprima ideile și care îți limitează gândirea, cunoașterea prin reducerea accesului la informații, cenzură.
Și cum zici tu, cred că singura explicație pentru atâta ridicat în slăvi fosta organizare de atâția oameni este nivelul slab de educație, lucru cât se poate de aparent. Adică asta demonstrează poate un fel de disperare. Sunt destui și cei care critică negativ și sistemele actuale (democrația și capitalismul) ca nefiind ceea ce ar trebui să fie însă. Că doar nu e ca și cum în prezent nu am fi cel puțin la fel de chinuiți de propria inabilitate de a ne lua măsuri de precauție, de a ne gândi la consecințe, altfel nu am ajunge în situații din astea în care suntem, societatea umană, la limita existenței, în pragul dispariției spiritualității (valorile altfel decât materiale se estompează), respectiv poluându-ne mediul natural, adică singurul mediu în care putem trăi, până la “the point of no return” (punctul fără de întoarcere).
Semne evidente ale acestor lucruri (defecte ale organizării, lipsa de maturitate a rasei care se consideră evoluată și o societate dezvoltată) sunt copiii care nu se nasc cu egalitate reală de șanse, lipsa de educație de care pomeneam mai devreme… nu mai spun de realitatea că sistemele economic și politic nu sunt deloc ceea ce par,… faptul că deși o știe toată lumea, nu se iau măsuri la nivel general,… și, repet, de măsura în care tăiem picioarele naturii fără a lua nici un pic în considerare măcar efectele negative pe care asta le va avea asupra noastră în viitorul apropiat.
Eu încă nu-mi revin din faptul că locul în care s-au adunat oameni din toate părțile lumii (mă refer la America) acum 500 de ani e și locul în care acum doar 100 de ani unii oameni erau încă tratați ca sclavi doar pentru că aveau pigmentul pielii diferit. Ce să mai zic de comunism și de… ce-o fi sistemul actual… oricum o dai, răutatea, prostia și alte defecte ale minții umane se fac simțite și nu sunt de dorit, dar nici nu pot fi evitate, că se pare că ele ne conduc, ele sunt la putere, iar consecințele sunt dezastruoase.
…Ce pretenții să ai de la o societate ca a noastră, care a tolerat/justificat mii de ani de sclavie și care a schimbat atâția zei (nu mă iau și de varietatea religioasă care e încă prezentă la nivel global, deși aș putea menționa aici variațiile de creștinism), și nici măcar nu e în stare să vorbească într-o singură limbă. Cred că e cel mai curios lucru… cum am ajuns să vorbim limbi diferite.
Teoretic prin abolirea sclaviei, a triumfat moralitatea, dar practic, e prea devreme să ne pronunțăm (nu putem să spunem că suntem pe drumul cel bun cu siguranță, explic imediat de ce). Ne-am înmulțit până la momentul în care am ajuns să fim mai mulți decât suntem utili, ba chiar consumăm mai mult decât putem procura și produce, deci am ajuns un fel de turmă care trebuie controlată, așa că nu m-aș mira ca triumful amintit să fie doar praf în ochi.
În concluzie, la ce e de folos libertatea de a te exprima, cu atâția analfabeți (sau mă rog, care e termenul acum pentru cei cărora le ia câteva minute să citească două rânduri de text, că cică ar fi o grămadă prin școli – vezi “Elevii nu au fost capabili sa spuna nici macar unde se situeaza Antarctica pe glob, desi informatia figura in text.“
. Oricum, nici măcar eu nu sunt atât de inocent încât să cred că România ar avea vreo putere de decizie semnificativă privind chiar și soarta ei înseși, darămite un individ, în era noastră. Suntem mici și coloșii probabil că nu sunt coloși degeaba.
…Ar trebui să șocheze că eu nu merg la vot?
Vedeți și voi aberațiile din titlurile articolelor din ziare, nu? Și greșelile gramaticale. Ce așteptări să ai de la civilizația noastră cum e ea în momentul prezent. Suntem o rasă de intratereștri care nici măcar amuzanți nu mai suntem când ne împiedicăm unii de alții și care stau dezbrăcați și cu țigara’n gură și numim asta societate/civilizație. Suntem o rasă inteligentă? Da. Da’ suntem proști până la ridicol. Însă avem vise și idealuri la fel de mari ca clădirile pe care le înălțăm. Și avem pretenția să le realizăm mai repede decât clădirile.
Eu nu cred că lipsa de libertate e problema. Nu cred că am fost vreodată mai buni sau mai răi decât acum. Deși tablourile pe care le pictăm, bijuteriile pe care le purtăm și uneltele pe care le dezvoltăm și folosim, cum sunt calculatoarele, ne dau o idee a ceea ce am putea fi și ne dau iluzia că acea realitate e posibilă în momentul prezent.
Nu realizăm încă ce contează de fapt. Nu ne punem în valoare adevăratele valori pe care totuși le tot scoatem în evidență tot timpul când ne apărăm rasa, și anume a lucrurilor care ne separă de restul animalelor (inteligența/conștiința și lucruri spirituale precum sentimentele și simțul artistic). Vrem mereu mai mult și mai mult și nu ne mai ajunge, dar e vorba doar de lucruri materiale, pentru că de fapt suntem mai mult animale decât preferăm să recunoaștem.
Acest articol e scris în răspuns la Ce-am făcut cu libertatea?
Scrie, omule, mai des! Pe lângă faptul că o faci bine, mai dau și eu de persoane care îmi împărtășesc opiniile! Da, societatea actuală și regimul politic nu sunt perfecte, și Churchill însuși afirma lucrul ăsta, dar adăuga și că nu s-a inventat un sistem mai bun decât cel democratic! Și, în fond, cine sunt eu să-l contrazic?
Merci! Nu prea-mi comentează lumea blogul – simt că sunt indignat aproape de unul singur și mi-e lehamite, așa că probabil că o să revin în curând pe un ton mai… artistic. Îl scriu mai mult pentru mine oricum, sincer, deci scriu când și cum îmi vine. Doar că m-am săturat să scriu despre lucrurile de care m-am săturat…
Pe scurt, deși nu avem vreun înlocuitor mai bun pentru democrație cum ziceai tu, nu înseamnă că celelalte sunt neapărat mai rele. Fiecare au dezavantaje. Poate și de data asta “adevărul e undeva la mijloc”, altfel spus, fiecare sistem are și o idee bună, că la urma urmei, de asta au și fost concepute, iar unul mai aproape de ideal le-ar implementa parțial pe mai multe dintre astea, le-ar combina cumva. E clar că deocamdată nu ne duce capul să concepem unul.
Dar uite ce se întâmplă când dai frâu liber / libertate totală unor… maimuțe nu foarte evoluate. Capitalismul și democrația sunt antidotul care trebuie administrat la momentul potrivit. Etapa finală. Nu am ajuns încă acolo probabil. Sau poate societatea va ajunge într-un grad și mai avansat de dezvoltare și anume nu va mai fi nevoie de bani, granițe, proprietăți și așa de multe legi, precum în lumea reprezentată în Star Trek.